UE a investit miliarde de euro în inovare, dar prea puține proiecte au ajuns pe piață. Curtea de Conturi Europeană critică modul de folosire a banilor Uniunea Europeană a cheltuit sume importante pentru cercetare și dezvoltarea de noi tehnologii, însă rezultatele economice ale acestor investiții rămân greu de demonstrat. Un raport publicat pe 15 octombrie 2026 de Curtea de Conturi Europeană arată că finanțările au fost orientate prea puțin către transformarea inovațiilor în produse și servicii comercializabile. Auditorii atrag atenția și asupra lipsei unor mecanisme prin care Comisia Europeană să urmărească ce se întâmplă cu proiectele după încheierea finanțării. Uniunea Europeană încearcă de ani buni să reducă decalajul tehnologic față de Statele Unite și China, investind în cercetare, tehnologii avansate și dezvoltarea companiilor inovatoare. Problema este că o parte importantă a banilor europeni susține dezvoltarea unor idei și tehnologii care nu ajung să fie valorificate comercial, iar autoritățile europene nu dispun întotdeauna de date suficiente pentru a evalua impactul real al finanțărilor. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Raportului special 24/2026 al Curții de Conturi Europene, care analizează modul în care fondurile alocate prin programul Orizont 2020 au contribuit la inovare, competitivitate și dezvoltarea întreprinderilor, în special a celor mici și mijlocii. Programul Orizont 2020, derulat în perioada 2014-2020, a avut un buget total de aproximativ 79 de miliarde de euro. Din această sumă, circa 17 miliarde de euro au fost rezervate priorității „Poziția de lider în sectorul industrial”, concepută pentru a susține dezvoltarea tehnologică, atragerea investițiilor private și creșterea competitivității economiei europene. Auditul arată însă că finanțările nu au fost întotdeauna orientate către proiectele cu cel mai mare potențial comercial, iar mecanismele de evaluare au pus prea mult accent pe activitățile desfășurate și prea puțin pe rezultatele economice obținute. Banii europeni au finanțat cercetarea, dar legătura cu piața a rămas slabă Una dintre problemele identificate de auditori privește etapa de dezvoltare în care se aflau tehnologiile finanțate. Numeroase apeluri de proiecte au vizat cercetarea, validarea și demonstrarea unor soluții tehnologice, fără să ofere suficient sprijin pentru etapele ulterioare, când acestea ar fi trebuit transformate în produse sau servicii disponibile pe piață. Potrivit raportului, doar aproximativ jumătate din sprijinul financiar acordat în cadrul priorității dedicate industriei a vizat activități apropiate de comercializare, cu un nivel mai ridicat de maturitate tehnologică. Această orientare a limitat încă din etapa de programare posibilitatea ca investițiile să contribuie la lansarea unor produse noi și la extinderea companiilor inovatoare. Pentru o întreprindere care dezvoltă o tehnologie, finalizarea cercetării reprezintă doar o parte a procesului. Urmează testarea în condiții reale, adaptarea produsului la cerințele clienților, obținerea autorizațiilor necesare și identificarea resurselor financiare pentru producție și distribuție. Fără sprijin în aceste etape, chiar și proiectele promițătoare pot întâmpina dificultăți în a ajunge la clienți. Auditorii consideră că această problemă nu a fost rezolvată în mod semnificativ nici prin actualul program Orizont Europa, care a succedat Orizont 2020. Jumătate din finanțări, concentrare către un număr redus de beneficiari Raportul evidențiază și modul în care au fost distribuite fondurile. În domeniile tehnologice analizate și în acțiunile dedicate inovării în IMM-uri, aproximativ 14.500 de entități au participat la proiecte finanțate din bani europeni. Deși companiile cu scop lucrativ reprezentau 76% dintre participanți, distribuția finanțărilor a fost puternic concentrată. Jumătate din finanțările analizate au ajuns la aproximativ 550 de entități, acești beneficiari având o pondere de 3,8% din totalul participanților. Concentrarea fondurilor pentru tehnologiile industriale analizate și inovarea în IMM-uri, conform Curții de Conturi Europene Cei mai importanți beneficiari au fost, în mare parte, organizații de cercetare, universități și alte instituții fără scop lucrativ, implicate în numeroase proiecte de colaborare. Auditorii au constatat că numai primele zece organizații de cercetare, clasificate după valoarea sprijinului primit, au participat la peste 1.700 dintre cele 6.115 proiecte analizate, adică aproximativ 28% din total. În plus, aceste organizații au beneficiat frecvent de finanțări care acopereau până la 100% din costurile eligibile. În asemenea situații, sprijinul european nu crea un stimulent direct pentru mobilizarea unor investiții private suplimentare. Constatările ridică întrebări privind capacitatea finanțărilor de a ajunge la companiile care ar putea transforma rezultatele cercetării în activitate economică. IMM-urile nu au fost principalii beneficiari O altă problemă semnalată de Curtea de Conturi Europeană privește accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare. Prin Orizont 2020, au fost dezvoltate mai multe instrumente financiare, reunite sub denumirea InnovFin, care ofereau împrumuturi, garanții, investiții de capital și servicii de consultanță. Acestea erau gestionate prin intermediul Grupului Băncii Europene de Investiții și aveau rolul de a facilita accesul companiilor inovatoare la resursele necesare pentru dezvoltare. Auditul arată însă că IMM-urile nu au primit cea mai mare parte a finanțării acordate prin instrumentele InnovFin gestionate de Banca Europeană de Investiții. În unele dintre produsele financiare analizate, ponderea sumelor primite de întreprinderile mici și mijlocii a fost foarte redusă. De exemplu, IMM-urile au beneficiat de numai 4% din finanțarea acordată prin instrumentul dedicat proiectelor demonstrative din domeniul energiei și de 5% din cea alocată instrumentului pentru cercetarea bolilor infecțioase. Auditorii au constatat și că informațiile disponibile nu permit stabilirea clară a contribuției acestor instrumente la dezvoltarea și comercializarea inovațiilor. Astfel, deși finanțarea a ajuns la beneficiari, impactul său asupra introducerii unor produse noi pe piață și asupra creșterii companiilor rămâne insuficient documentat. Comisia Europeană nu a urmărit sistematic ce s-a întâmplat cu proiectele finanțate Una dintre cele mai importante constatări ale raportului privește evaluarea rezultatelor. Beneficiarii fondurilor europene aveau obligația să prezinte rapoarte finale, inclusiv planuri privind diseminarea și exploatarea rezultatelor obținute. Comisia Europeană nu a evaluat însă în mod sistematic rezultatele cercetării la finalizarea proiectelor și nici nu a urmărit ulterior dacă planurile respective erau puse în aplicare. Astfel, instituția nu avea o imagine suficient de clară asupra proiectelor care ar fi putut beneficia de finanțare suplimentară pentru a ajunge pe piață. Auditorii au identificat deficiențe și în indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței programului. Aceștia s-au concentrat în principal asupra rezultatelor imediate ale proiectelor, fără să urmărească suficient efectele asupra performanței economice a beneficiarilor. Datele colectate nu au permis, de exemplu, o evaluare riguroasă a modului în care participarea la proiectele finanțate a influențat capacitatea de inovare a companiilor. Curtea de Conturi Europeană atrage atenția și asupra unor limite ale modelelor economice utilizate de Comisie pentru estimarea impactului programului asupra economiei europene. Unele dintre acestea porneau de la ipoteza că inovațiile finanțate vor avea succes comercial, în lipsa unor informații concrete privind evoluția beneficiarilor după încheierea proiectelor. Aceste ipoteze ar fi putut conduce la estimări prea optimiste privind efectele programului asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă. Ce recomandă auditorii pentru viitor Constatările raportului vin într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Comisia Europeană a propus crearea unui Fond european pentru competitivitate, care ar urma să funcționeze în strânsă legătură cu viitorul program Orizont Europa. Împreună, cele două instrumente ar urma să beneficieze de un buget propus de aproximativ 409 miliarde de euro, în prețuri curente. În acest context, auditorii recomandă o schimbare a modului în care sunt selectate, finanțate și evaluate proiectele de inovare. O primă direcție vizează acordarea unei atenții mai mari tehnologiilor aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare și care au perspective reale de introducere pe piață. Curtea recomandă totodată ca nevoile de finanțare ale companiilor să fie reflectate mai bine în conceperea apelurilor de proiecte și ca impactul potențial să conteze mai mult în selecția acestora. O altă recomandare privește identificarea proiectelor promițătoare după încheierea finanțării inițiale. În cazul tehnologiilor cu potențial comercial ridicat, Comisia ar trebui să poată oferi sprijin adaptat etapelor următoare de dezvoltare, inclusiv pentru intrarea pe piață și extinderea activității. Auditorii cer și îmbunătățirea sistemului de monitorizare, astfel încât autoritățile europene să poată evalua mai bine impactul banilor investiți asupra performanței economice și capacității de inovare a beneficiarilor. Termenele propuse pentru implementarea recomandărilor diferă, unele măsuri fiind vizate încă din 2027, iar altele urmând să fie dezvoltate în cadrul viitoarelor programe europene. Miza următorului buget: mai multă inovare care ajunge efectiv în economie Raportul Curții de Conturi Europene readuce în discuție o problemă importantă pentru competitivitatea Uniunii Europene: capacitatea de a transforma rezultatele cercetării în produse, servicii și afaceri care pot crește pe piața europeană și internațională. Finanțarea cercetării rămâne esențială, inclusiv în etapele în care rezultatele comerciale sunt încă incerte. Dar pentru ca investițiile publice să contribuie la dezvoltarea economiei, este nevoie și de mecanisme care să susțină trecerea de la cercetare la utilizarea efectivă a tehnologiilor. Pentru IMM-uri, această etapă poate fi deosebit de dificilă, deoarece dezvoltarea unui produs presupune resurse financiare, personal specializat, acces la infrastructură și capacitatea de a atrage clienți sau investitori. Concluziile auditorilor arată că viitoarele programe europene vor trebui să acorde mai multă atenție acestor dificultăți și să urmărească mai atent rezultatele investițiilor. În condițiile în care Uniunea Europeană pregătește alocări de sute de miliarde de euro pentru cercetare, inovare și competitivitate, problema eficienței finanțărilor devine tot mai importantă. Iar una dintre întrebările la care Comisia Europeană va trebui să răspundă este câte dintre tehnologiile dezvoltate cu sprijin european reușesc, în cele din urmă, să ajungă pe piață și să contribuie la creșterea companiilor care le-au creat. Sursa: Curtea de Conturi Europeană, Raportul special 24/2026, „Finanțarea din partea UE pentru inovare și competitivitate”, publicat la 15 octombrie 2026.