Declarația S9+ 2026, lansată în iunie la Luxemburg, este un apel politic al coaliției organizațiilor de startup din Europa, o alianță care include organizații din Luxemburg, Portugalia, Danemarca, Spania, Estonia, Belgia, Cehia, Olanda, Finlanda, Polonia, Suedia, Irlanda și Slovenia, toate membre ale Allied for Startups (EU). Documentul este adresat Președinției D9+, deținute în 2026 de Luxemburg, și cere o schimbare de paradigmă, de la o Europă care reglementează defensiv la una care construiește companii globale. Mesajul central este tranșant: „Startup-urile sunt strategia" Europei, iar suveranitatea digitală nu înseamnă izolare, ci capacitatea de a crea, finanța și scala tehnologii competitive global din interiorul pieței europene. Declarația pleacă de la o constatare dură. Europa are talent, cercetare, valori și o piață mare, dar rămâne blocată de fragmentare, reglementare cumulativă, lipsă de capital de creștere și implementare lentă. S9+ susține că „efectul Bruxelles" (puterea Europei de a impune standarde globale prin reglementare) nu mai este suficient. În locul lui propune „efectul Europa”, o Europă care își exportă valorile prin companii puternice, tehnologii proprii și ecosisteme de startup capabile să concureze la scară globală. Ce propune concret S9+ Prima miză este Piața Unică Europeană reală. Pentru startup-uri, piața UE rămâne adesea o sumă de piețe naționale, cu interpretări diferite ale acelorași reguli, proceduri divergente și costuri juridice care funcționează ca o „taxă pe scalare". S9+ cere un regim european opțional, numit „al 28-lea regim" sau „EU Inc.", cu înregistrare complet digitală, cadre armonizate și atractive pentru equity-ul angajaților și un sistem uniform și prietenos de soluționare a disputelor. Declarația cere totodată implementarea principiului „Once-Only" și consolidarea recunoașterii reciproce reale în cadrul Pieței Unice, astfel încât o companie să nu fie nevoită să repete aceleași proceduri în fiecare stat membru. A doua direcție este o dietă de reglementare digitală. Declarația nu cere absența regulilor, ci reguli mai clare, mai proporționale și mai predictibile. S9+ solicită evaluarea poverii administrative cumulative generate de legislația digitală europeană și aplicare unitară înainte de legi noi. Concret, declarația cere suspendarea Digital Fairness Act (DFA) până la finalizarea unui „Digital Fitness Check". Asta nu ar presupune o suspendare generică a legislației, ci una țintită pe această inițiativă orizontală. A treia miză este implementarea proporțională a AI Act și a legislației digitale. Pentru startup-urile AI, problemele deseori povin din incertitudinea produsă de suprapuneri, gold-plating național și autorități care interpretează diferit aceleași obligații. S9+ cere predictibilitate, acces la date publice, infrastructură cloud și compute competitiv, interoperabilitate și evitarea măsurilor restrictive precum localizarea forțată a datelor. A patra direcție este capitalul de creștere. Declarația subliniază că Europa creează startup-uri, dar pierde cursa scalării. Datele sunt ilustrative: Ponderea Europei în valoarea globală a companiilor tech a scăzut de la 30% în 2000 la 7% în 2025, conform McKinsey. Decalajul investițional față de SUA a ajuns la o diferență de aproape zece ori. În primul trimestru din 2026, startup-urile americane au atras 267,2 miliarde de dolari (medie ~40 milioane/deal), față de doar 25,7 miliarde pentru cele europene (medie ~13 milioane/deal). Runde individuale precum OpenAI (122 miliarde) sau Anthropic (30 miliarde) depășesc singure totalul anual al investițiilor în startup-uri europene. S9+ cere accelerarea Savings and Investments Union, o piață IPO pan-europeană, eliminarea barierelor pentru investițiile fondurilor de pensii și asigurări în VC, armonizarea tratamentului fiscal al comisioanelor de performanță (carried interest), precum și piețe secundare pentru lichiditatea acțiunilor pre-IPO. A cincea miză este normalizarea riscului. Startup-urile cu finanțare tip VC pot fi ani întregi neprofitabile din cauza investițiilor masive în cercetare, produs și piață. S9+ cere ca aceste companii să nu fie tratate automat ca „undertakings in difficulty" doar pentru că urmează un model de creștere accelerată. Mai mult, eșecul antreprenorial nu ar trebui să fie penalizat atunci când companiile aplică pentru finanțare publică, inclusiv de la bănci naționale de promovare sau instituții europene. Tot în secțiunea de capital, declarația adresează și fuziunile și achizlițiile (M&As) ca mecanism de sănătate a ecosistemului. S9+ cere ca noile Merger Guidelines să recunoască achizițiile drept semn pozitiv al maturizării unui ecosistem, nu ca prezumție de comportament anticoncurențial, o schimbare importantă de perspectivă față de abordarea actuală. În final, declarația adaugă două condiții structurale: talentul și neutralitatea raportataă la sector. S9+ cere un startup visa european și proceduri mai armonizate de mobilitate pentru fondatori, angajați și familiile lor. În același timp, „Efectul Europa" nu trebuie limitat la digital și AI, ci aplicat în egală măsură în domeniul energiei curate, în științele vieții și în producția avansată, domenii în care Europa deține avantaje comparative reale. De ce contează pentru regiunea Nord-Vest Pentru regiunea Nord-Vest, Declarația S9+ este o invitație de a privi dezvoltarea regională printr-o lentilă mai ambițioasă. Nu doar o evaluare a câte startup-uri apar, câte evenimente se organizează sau câte proiecte sunt finanțate, ci câte companii pot trece de la idee la piață, de la piață locală la piață europeană și de la creștere punctuală la scalare reală. Nord-Vestul României are deja câteva ingrediente importante: universități, centre urbane dinamice, industrie, comunități antreprenoriale, inițiative publice și private, proiecte de inovare și o poziționare tot mai clară pe specializare inteligentă. INNO vede regiunea ca un spațiu în care dezvoltarea este legată de inovare, investiții, colaborare și competitivitate, iar rolul său este de a conecta mediul academic, businessul, administrația și organizațiile de suport. Aici apare relevanța reală a S9+. Declarația vorbește despre exact acele bariere care, la nivel regional, se simt foarte concret. O companie inovatoare din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Bistrița, Satu Mare sau Zalău nu concurează doar cu firme din România. Dacă produsul este tehnologic, scalabil și ambițios, competiția este europeană sau globală din primele etape. Iar pentru asta are nevoie de acces mai rapid la piețe, reguli clare, capital, talent, parteneri de testare și vizibilitate. De la ecosistem local la ecosistem de scalare Multe regiuni europene au învățat să susțină antreprenoriatul. Următorul pas este mai dificil: susținerea scalării. Asta înseamnă să trecem de la logica „ajutăm startup-uri să pornească" la „ajutăm companii inovatoare să crească peste granițe". Pentru Nord-Vest, această schimbare este importantă din multiple motive. Primul ține de retenția valorii în regiune. Dacă ideile, talentul și cercetarea se nasc aici, dar companiile se mută atunci când au nevoie de finanțare, clienți mari sau infrastructură de creștere, regiunea pierde o parte importantă din valoarea pe care o creează. S9+ atrage atenția asupra acestui risc. Europa produce companii promițătoare, dar le pierde adesea în etapa de creștere. Astfel, decalajul de productivitate față de SUA a ajuns la 38% în 2024 și continuă să se adâncească. Al doilea motiv este conectarea cercetării cu piața. Regiunea are universități, institute, spitale, companii industriale și administrații locale care pot deveni parteneri de testare și validare pentru soluții noi. Dar această conectare nu se întâmplă automat. Are nevoie de intermediere, încredere, procese simple și proiecte-pilot. S9+ menționează explicit incubatoarele, acceleratoarele și testbeds ca parte a infrastructurii necesare pentru scalare. Al treilea motiv este capitalul. Fără investiții potrivite, companiile rămân mici, cresc lent sau aleg piețe unde capitalul este mai accesibil. Pentru regiune, asta înseamnă că discuția despre investiții nu trebuie redusă la granturi. Granturile sunt importante, dar scalarea cere și capital privat, investitori, mecanisme de co-investiție, pregătire investițională și o cultură mai bună a riscului. Al patrulea motiv este internaționalizarea timpurie. Pentru companiile inovatoare, piața locală este rareori suficientă. Dacă produsul are potențial european, strategia de piață trebuie gândită devreme. Asta implică clienți din alte state, parteneri comerciali, certificări, adaptare juridică, canale de distribuție și participare la rețele europene. Ce înseamnă concret pentru companiile din Nord-Vest Pentru startup-uri și IMM-uri inovatoare, mesajul S9+ poate fi tradus foarte simplu: Europa vrea să reducă fricțiunea, dar companiile trebuie să fie pregătite să joace la scară europeană. Asta înseamnă produse mai bine validate, modele de business mai clare, documentație solidă, echipe pregătite pentru vânzare internațională, strategie de finanțare și capacitate de conformare fără a bloca inovația. O companie din regiune care dezvoltă soluții AI, healthtech, greentech, manufacturing tech sau digitalizare industrială ar trebui să se întrebe de la început unde poate testa, cine poate fi primul client, ce reglementări o afectează, ce piață europeană este potrivită și ce tip de capital e necesar pentru următorul pas? Ce înseamnă pentru administrație și instituțiile publice Pentru administrațiile locale și regionale, Declarația S9+ aduce un mesaj important: Competitivitatea nu se construiește doar prin infrastructură fizică, ci și prin infrastructură de inovare. O regiune prietenoasă cu startup-urile nu este una fără reguli. Este una în care regulile sunt clare, procesele sunt previzibile, datele publice pot fi folosite responsabil, achizițiile publice nu exclud automat companiile tinere, iar instituțiile au deschidere pentru proiecte-pilot. În acest sens, testbed-urile pot deveni un instrument regional foarte valoros. Orașele, spitalele, universitățile, parcurile industriale și instituțiile publice pot oferi contexte reale în care soluțiile inovatoare sunt testate înainte să ajungă pe piețe mai mari. Asta reduce riscul pentru companii, crește încrederea clienților și produce soluții utile pentru comunitate. Ce înseamnă pentru universități și cercetare Pentru mediul academic, S9+ confirmă o direcție tot mai importantă, una în care cercetarea trebuie să aibă mai multe căi spre piață. Nu orice rezultat de cercetare trebuie transformat în companie, dar mai multe rezultate pot fi validate comercial, licențiate, transferate sau dezvoltate prin spinout-uri. Pentru regiunea Nord-Vest, acest lucru este esențial. Avem nevoie de mai multe punți între laboratoare, companii, investitori și administrație. Aici, rolul actorilor de intermediere, inclusiv cel al INNO, devine important. INNO funcționează ca hub de colaborare și punct de contact între mediul academic, business, administrație și organizații relevante pentru dezvoltare regională. Ce înseamnă pentru parcuri, clustere și infrastructuri regionale Declarația S9+ pune accent pe infrastructura de scalare. În regiune, această infrastructură poate include parcuri științifice și tehnologice, clustere, acceleratoare, rețele de investitori, centre universitare, huburi de inovare și spații de testare. Inițiative precum SPark (Alianța Regională Smart Park Nord-Vest) sunt relevante în acest context, pentru că urmăresc conectarea actorilor regionali în jurul inovării, investițiilor și dezvoltării economice. Într-o logică S9+, astfel de inițiative pot depăși statutul de platforme de colaborare, devenind mecanisme prin care regiunea își pregătește companiile pentru piața europeană. Unde poate câștiga regiunea Pentru Nord-Vest, oportunitatea nu este să copieze ecosisteme mai mari, ci să își folosească propriile avantajele. Regiunea poate construi în jurul domeniilor în care are deja competențe, companii, cercetare și interes investițional. Lista include sănătatea și domeniile life science, tehnologiile verzi, digitalizarea, industria, producția avansată, serviciile tehnologice, orașele inteligente și soluțiile pentru tranziția verde. S9+ insistă că „Efectul Europa" nu implică doar digitalul și AI-ul, un lucru important pentru regiuni precum Nord-Vestul României, unde inovarea nu apare doar în software, ci și în industrie, energie, sănătate, mobilitate, agricultură, administrație și servicii publice. Ce ar trebui făcut mai departe Pentru ca Declarația S9+ să fie relevantă local, ea trebuie tradusă în pași practici. Regiunea are nevoie de o hartă mai clară a companiilor cu potențial de scalare, de programe de pregătire pentru internaționalizare, de mecanisme de conectare cu investitori, de mai multe proiecte-pilot public-private și de o colaborare mai structurată între universități, administrații și mediul privat. INNO poate juca aici un rol de facilitator, aducând actorii la aceeași masă, traducând agenda europeană în instrumente utile pentru companii și conectând regiunea la oportunitățile europene relevante. Miza depășește o singură organizație, fiind vorba, până la urmă, despre capacitatea întregului ecosistem regional de a lucra mai coordonat. Concluzie Declarația S9+ 2026 este relevantă pentru Nord-Vestul României pentru că vorbește despre o problemă pe care regiunea o simte deja: trecerea de la potențial la scalare. Avem idei, talent, cercetare, companii și inițiative. Următoarea etapă este să construim mai multe punți între ele și să pregătim companiile inovatoare pentru piețe mai mari. Europa își caută un nou model de competitivitate, iar regiunile care vor reuși să conecteze rapid cercetarea, antreprenoriatul, capitalul și administrația vor avea un avantaj real. Pentru Nord-Vest, S9+ este un semnal puternic și util, care confirmă că inovarea regională contează cu adevărat atunci când produce companii care cresc, soluții care se aplică și valoare care rămâne în regiune.