Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății este actul normativ fundamental care reglementează sistemul de sănătate din România. Aceasta stabilește cadrul legal pentru organizarea, funcționarea și finanțarea serviciilor medicale, asigurările sociale de sănătate, profesiile medicale și instituțiile din domeniu. Legea promovează principiile echității, accesului universal, descentralizării și responsabilității în furnizarea serviciilor de sănătate, având ca scop principal îmbunătățirea stării de sănătate a populației și eficientizarea sistemului sanitar.
Sănătatea în focus
Viziunea pe termen lung a organizației noastre, exprimată în Strategia de Specializare Inteligentă, afirmă că regiunea Nord-Vest a României are potențialul de a deveni una dintre cele mai inovatoare regiuni din Europa Centrală și de Est în următorii 10 ani, prin activități de cercetare și inovare, valorizarea rezultatelor științifice, creștere economică și un număr tot mai mare de specialiști în domeniul sănătății și în sectoarele economice adiacente. Pentru următorii ani, direcția strategică a departamentului INNO se concentrează pe creșterea numărului de startup-uri în domeniul sănătății și științelor vieții, concomitent cu consolidarea sistemului regional de sănătate. Inovația apare atunci când oamenii și organizațiile colaborează. Rolul nostru principal este de a pune în legătură actorii regionali care pot lucra împreună pentru a îmbunătăți serviciile medicale și a dezvolta cele mai bune soluții.
Oportunități de investiții
Telemedicină și servicii digitale de sănătate – creșterea serviciilor medicale la distanță (monitorizare de la distanță, consultații online).
Biotehnologii medicale și cercetare genomică – utilizarea bioinformaticii în oncologie și genetică personalizată este sprijinită de cercetarea din centre universitare (UMF Cluj, UBB) și de priorități UE; RIS3 NV menționează bioinformatica orientată pe oncologie ca domeniu prioritar.
Inginerie biomedicală și dispozitive medicale – proiectarea de echipamente de diagnostic (ex. senzori biologici, instrumente chirurgicale inteligente) combină cercetarea tehnică locală cu cererea pieței medicale.
Inteligență artificială în medicină – aplicații AI pentru imagistică și diagnostic automat accelerează îngrijirea personalizată.
Suplimente alimentare și nutraceutice – dezvoltarea de produse sănătoase (probiotice, suplimente pe bază de plante tradiționale) exploatează patrimoniul local (plante medicinale montane) și cererea de wellness global.
Turism medical și wellness – stațiuni balneare (Felix) și centre spa pot fi modernizate pentru tratamente recuperatorii și wellness, atrăgând pacienți internaționali.
Reabilitare și tehnologii asistive – echipamente robotizate pentru recuperare (exoschelete, reabilitare VR) pot fi dezvoltate în parteneriat cu centre de cercetare, având potențial de export.
Analize de date în sănătate publică – soluții big data și AI pentru analiza epidemiologică și gestiunea datelor medicale ale populației răspund cerințelor de cercetare și prevenție.
Dispozitive purtabile (wearables) – monitoare de sănătate (brățări inteligente, senzori cardiaci) pot fi dezvoltate de startup-uri locale, beneficiind de trendul global de self-monitoring.
Producție farmaceutică și bioproduse – facilități pentru produse farmaceutice generice și biosimilare pot atrage investiții, profitând de costuri reduse de producție și know-how medical regional.
Servicii veterinare avansate – servicii de diagnostic și tratament veterinar de înaltă tehnologie (imagistică, chirurgii minim-invazive) susținute de cercetarea agronomică, îmbunătățesc sectorul agro de creștere a animalelor.
Vrei sa investesti in sanatate?
Context
Ultimii 5 ani au adus o dinamică pozitivă în sectorul sănătății și științelor vieții din regiunea Nord-Vest, marcată de creșterea afacerilor, investiții în extindere și inovare, precum și dezvoltarea exporturilor de produse farmaceutice. Cifra de afaceri cumulată a principalelor companii din domeniu a avut un trend ascendent. Ca valoare adăugată economică, sectorul sănătății contribuie semnificativ la PIB-ul regional prin serviciile medicale publice și private, industria farmaceutică și activitățile conexe (distribuție de medicamente, laboratoare, producție de echipamente medicale).
Locuitorii din Nord-Vest acordă o importanță deosebită sănătății, fiind a doua regiune după București ca nivel al investițiilor în servicii medicale, cu cheltuieli lunare aproape duble față de regiunea de Vest. Românii cheltuie mult pe medicină din propriul buzunar, în 2021, 21% din totalul cheltuielilor de sănătate au fost plăți directe, față de doar 15% în UE. Asta face piața medicală profitabilă pentru afaceri. Aproape două treimi din aceste cheltuieli au fost destinate achiziției de medicamente, ceea ce explică și numărul mare de farmacii și oportunitățile din acest sector.
Inovare și antreprenoriat
Regiunea a devenit un nucleu pentru startup-uri HealthTech, mai ales în Cluj, pe fondul convergenței dintre comunitatea IT și cea medicală. Numărul de startup-uri locale în telemedicină, dispozitive medicale inteligente sau platforme software medicale a crescut, susținut și de programe dedicate. Exporturile din regiune în domeniul farma și dispozitive medicale au urmat și ele un trend ascendent. De asemenea, producția de materiale și echipamente sanitare a fost stimulată în contextul pandemiei. În ansamblu, perioada 2018–2023 a fost caracterizată de creștere robustă și transformare structurală: companiile mari au devenit mai competitive și orientate spre export, sectorul privat de servicii medicale a cunoscut o efervescență investițională, iar ecosistemul de inovare s-a consolidat. Aceste evoluții pozitive au poziționat regiunea Nord-Vest pe o traiectorie ascendentă, pregătind terenul pentru atractivitatea sporită în fața investițiilor viitoare.
Firme și tipologia acestora
În 2023, în regiune funcționau 3.492 afaceri în domeniul sănătății și asistenței sociale, reprezentând 12,7% din totalul firmelor din acest sector la nivel național. Într-un sector complementar, al preparării și comerțului cu produse farmaceutice, regăsim un număr mare de companii care sunt în topul celor cu cele mai mari cifre de afaceri. Deși este un domeniu cu marje de profit peste media națională (profitul mediu obţinut de companiile active în România este de 19%), numărul noilor afaceri rămâne scăzut, doar 4%-5% dintre firmele nou-înființate activând în acest sector. Sistemul medical privat număra în 2023 34 de spitale private, cu 1.937 de paturi, 2.572 cabinete stomatologice, 1.296 cabinete medicale de specialitate, 1.178 farmacii și 435 laboratoare de tehnică dentară. Totuși, distribuția unităților medicale rămâne inegală. În oraşele mari continuă investiţiile, în timp ce în oraşele mici oamenii nu au acces la asistenţă medicală în apropiere de casă.
Forța de muncă
Potrivit INS, avem aproape 73.000 de medici în toată țara, un număr dublu față de anii '90. Iar în ceea ce privește numărul doctorilor cu vârsta sub 35 de ani, cel mai recent raport Eurostat pune România pe locul al doilea, după Malta, în Uniunea Europeană. În Nord-Vest, în 2023, erau 59.608 angajați în domeniul sănătății și asistenței sociale, 79% fiind femei. Dintre aceștia, 9.612 sunt medici, 3.202 sunt stomatologi, 2.973 sunt farmaciști, 17.136 sunt asistenți medicali și 11.342 sunt personal sanitar auxiliar. Majoritatea stomatologilor, medicilor de familie și a farmaciștilor lucrează la privat. Nu este clar însă câţi medici lucrează şi la stat şi la privat, în condiţiile în care această migraţie a medicilor între spitale de stat şi clinici sau spitale private a devenit un fenomen comun în sănătate.
Salariu mediu
În regiune, salariul mediu net lunar în domeniu e 4.432 RON. În 2024, guvernul a decis majorarea salariilor de bază pentru angajații din sistemul sanitar; salariile asistenților medicali și infirmierilor au crescut cu 40%, cele ale brancardierilor cu 45%, iar medicii rezidenți, biologi, chimiști, psihologi și fiziokinetoterapeuți au beneficiat de o creștere de 25%. Medicii specialiști și primari au avut parte o majorare de 13%, însă salariile și sporurile acestora rămân semnificativ mai ridicate comparativ cu celelalte categorii. Deși instituțiile medicale private nu fac publice salariile angajaților, un studiu realizat de Medijobs, cel mai mare site de recrutare de personal medical din România, arată că medicii debutanți angajați în orașe medii și mici precum Bistrița și Baia Mare au salarii mai mari decât medicii angajați în orașe mari. Creşterea salariilor din oraşele medii şi mici e motivată de deficitul de medici din aceste oraşe.
IMM-uri sprijinite prin POR
IMM-urile au nevoie de finanțare europeană pentru a deveni competitive, atât la nivel regional cât și european. Un apel dedicat turismului și sănătății oferă până la 1,5 milioane de euro finanțare nerambursabilă pentru 37 de companii cu proiecte promițătoare. Până acum, 8 proiecte au fost deja contractate și sunt în implementare, iar alte 12 sunt în faze avansate de aprobare. Valoarea totală a contractelor semnate se apropie de 15,5 milioane de euro, iar în următorii ani aceste investiții vor aduce echipamente moderne, noi locuri de muncă și servicii medicale de calitate pentru comunitate.
Educație
România formează profesioniști în domeniul sănătății cu mult peste media UE, dar migrația rămâne o problemă. În 2022, România a înregistrat 4.963 de medici absolvenți (26,1 la 100.000 de locuitori, mult peste media UE de 15,5). Numărul absolvenților de medicină dentară a fost de 9,86 la 100.000 de locuitori, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. De asemenea, au absolvit 7,26 absolvenți medicali și 6,77 farmaciști la 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, migrația personalului medical (atât absolvenții noi, cât și forța de muncă cu experiență) a contribuit la numărul scăzut de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în prezent în România. (Eurostat & State of Health in the EU) În regiunea Nord-Vest, absolvenții din sănătate se formează la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Oradea.
Cercetare
În Cluj-Napoca există șase institute publice (Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ioan Chiricuță”, Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Nicolae Stăncioiu”, Institutul de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Universitar/Clinic CFR Cluj, Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” și Spitalul Clinic de Recuperare) care desfășoară activități de cercetare, alături de instituțiile de învățământ superior. Pe lângă acestea, există și unități CD private care desfășoară activități în domeniul sănătății, însă într-un număr redus. Datele de la nivel național arată un interes crescut pentru farmacologie și oncologie. Entitățile de transfer tehnologic acreditate pentru desfășurarea de activități în acest domeniu sunt Centrul de Informare Tehnologică CIT INCDTIM Cluj-Napoca (sănătate și securitate alimentară) și Centrul de Transfer Tehnologic Cluj-Napoca INOE 2000 (aparatură medicală).
Provocări
• Lipsa de personal medical, în special în zonele rurale datorată migrarii cadrelor medicale și a absolvenților. • Sistemul de sănătate este subfinanțat. • Infrastructură sanitară fragmentată. • Implementare lentă a proiectelor de infrastructură, în ciuda finanțării disponibile prin PNRR și alte fonduri europene. • Birocrație excesivă și aplicare incoerentă a politicilor, care blochează progresul reformelor în sistemul sanitar. • Activitățile de cercetare sunt slab corelate cu economia reală. • Cadrul legislativ complex, prețurile strict reglementate și taxele suplimentare.
Context legislativ
Legislația UE
Legea privind reforma în domeniul sănătății
Strategia națională de sănătate pentru perioada 2023 - 2030 "Pentru sănătate, împreună"
OUG care definește salariile de bază ale personalului din sistemul medical
UE vine în completarea politicilor naționale, sprijinind guvernele să atingă obiective comune, să pună în comun resurse și să depășească provocări comune. Politica UE se concentrează pe protejarea și îmbunătățirea sănătății, pe accesul tuturor la asistență medicală modernă și eficientă și pe coordonarea reacției la amenințările multinaționale grave la adresa sănătății. Pentru UE sunt importante și măsurile de prevenire a bolilor și reacția adecvată la apariția lor. Măsurile de prevenire includ, printre altele, vaccinarea, combaterea rezistenței la antimicrobiene, acțiunile împotriva cancerului și etichetarea alimentară responsabilă.
Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.004/2023, stabilește direcțiile strategice pentru îmbunătățirea sănătății populației din România. Documentul vizează consolidarea sistemului de sănătate prin promovarea echității în accesul la servicii medicale, prevenirea bolilor, digitalizarea infrastructurii sanitare și dezvoltarea resurselor umane. Strategia subliniază importanța colaborării interinstituționale și a implicării comunităților locale în implementarea politicilor de sănătate, având ca scop principal creșterea calității vieții și reducerea inegalităților în sănătate la nivel național.
Ordonanța de Urgență nr. 19/2024, emisă de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 202 din 11 martie 2024, introduce măsuri privind salarizarea personalului din sănătate, asistență socială și alte sectoare bugetare. Actul normativ prevede majorări salariale eșalonate pentru aceste categorii de personal, începând cu luna martie 2024, pentru a aborda deficitul de personal și a reduce migrația către alte sectoare. Măsurile sunt motivate de necesitatea asigurării continuității serviciilor publice esențiale și de eliminarea inechităților salariale apărute în urma majorărilor selective din anul 2023.
Linkuri utile